Howard Marks revine asupra subiectului inteligenței artificiale la doar trei luni după precedentul său memo, observând un progres care depășește așteptările inițiale. Acesta propune o perspectivă echilibrată între potențialul imens al tehnologiei și prudența necesară unui investitor disciplinat.
Citește aici noul memo ”AI Hurtles Ahead” al lui Howard Marks.
Inteligența artificială depășește rolul unui motor de căutare
Inteligența artificială reprezintă un sistem computerizat capabil să sintetizeze date și să realizeze raționamente complexe. Aceasta trece dincolo de simpla returnare de informații stocate. Marks afirmă:
„Este un sistem computerizat capabil să sintetizeze date și să realizeze raționamente pornind de la acestea.”
Antrenamentul ca dezvoltare a capacității intelectuale
Faza de antrenament a unui model seamănă mai mult cu dezvoltarea unui creier uman decât cu încărcarea unei baze de date. Modelul învață modele de gândire și structuri de argumentare prin absorbția textului. Marks explică faptul că cea mai bună modalitate de a privi faza de antrenament este să o comparăm cu dezvoltarea capacității intelectuale a unei persoane.
Faza de inferență și dependența de utilizator
Odată antrenat, modelul trece în faza de inferență, unde execută cerințele utilizatorilor. Capacitatea sistemului este adesea limitată de calitatea instrucțiunilor primite. Marks notează faptul că limitarea aparține utilizatorilor, în loc să aparțină modelului.
Sinteza ca formă de originalitate
Există o dezbatere dacă inteligența artificială poate avea idei cu adevărat noi. Scepticii o văd ca pe o trupă de cover talentată, însă Marks observă că și oamenii învață tot din ideile altora. El citează răspunsul primit de la modelul Claude:
„Prin ce diferă acest lucru, din punct de vedere structural, de ceea ce face orice minte educată? Tu ai învățat tipare de raționament din decenii de lectură; eu am învățat tipare de raționament din antrenament.”
Prioritatea rezultatului economic în fața filosofiei
Din perspectiva unui investitor, întrebarea dacă inteligența artificială are conștiință este secundară eficienței sale practice. Dacă rezultatul muncii este util, procesul contează mai puțin. Marks afirmă că întrebarea economică este dacă inteligența artificială face treaba, fiind mai puțin relevant dacă aceasta înțelege cu adevărat.
Definiția capacității generative
Termenul generativ descrie abilitatea sistemului de a crea conținut nou care seamănă cu datele de antrenament, depășind simpla etichetare a informației existente. Marks citează următoarea definiție:
„Generativ înseamnă capabil să creeze lucruri noi, în loc să le analizeze sau să le eticheteze doar pe cele existente.”
Viteza de adopție fără precedent istoric
Adoptarea inteligenței artificiale are loc mult mai rapid decât cea a computerelor sau a internetului. În timp ce PC ul a avut nevoie de 40 de ani pentru a intra în uz general, inteligența artificială a ajuns la sute de milioane de utilizatori în mai puțin de doi ani. Nimic nu s-a impus vreodată în ritmul în care a făcut o inteligența artificială.
Cererea masivă pentru capacitate de procesare
Spre deosebire de tehnologiile trecute unde infrastructura preceda cererea, în cazul de față, piața este limitată de ofertă. Marks menționează că inteligența artificială este limitată de ofertă, ceea ce validează investițiile masive în infrastructură.
Cele trei niveluri de evoluție ale tehnologiei
Evoluția trece prin trei stadii distincte:
- Chat AI (nivelul 1)
- Utilizarea de instrumente (nivelul 2)
- Agenți autonomi (nivelul 3)
La nivelul 3, utilizatorul oferă un obiectiv inteligenței artificiale, renunțând să îi spună exact ce pași să urmeze.
Tranziția de la asistență la înlocuirea sarcinilor
Nivelul 3 reprezintă un salt fundamental de la creșterea productivității la substituirea muncii. Marks citează o analogie puternică prin care inteligența artificială de nivel unu și doi a reprezentat cai mai rapizi, în timp ce agenții de nivel trei sunt automobilul. Aceștia fac munca în sine, eliminând necesitatea de a o face doar mai rapidă.
Momentul apariției judecății tehnice
Lansarea modelelor GPT 5.3 și Opus 4.6 din februarie 2026 a marcat un moment în care tehnologia a început să manifeste o formă de gust sau judecată în execuție. Marks citează un expert care susține că sistemul avea ceva ce părea a fi judecată, gust sau acel simț inexplicabil de a ști care este decizia corectă.
Autonomia în dezvoltarea propriei inteligențe
Un aspect revoluționar este implicarea sistemului în crearea și corectarea propriilor modele viitoare. Marks subliniază documentația oficială care arată că GPT 5.3 Codex este primul model care a contribuit direct la propria sa creare.
Vulnerabilitatea în situații fără precedent
Sistemele performează excepțional acolo unde există date istorice, dar sunt mai slabe în momentele de noutate absolută, unde intuiția umană este critică. Întrebarea dacă inteligența artificială poate gestiona situații cu adevărat fără precedent este reală și rămâne nerezolvată.
Problema halucinațiilor și a credibilității
Sistemele pot genera erori cu o încredere totală, deoarece sunt programate să ofere cel mai bun răspuns posibil. Marks avertizează că inteligența artificială are halucinații care o fac să creadă că deține răspunsurile, fiind uneori inconștientă de faptul că nu știe un răspuns.
Calitățile unui bun investitor regăsite în mașină
Tehnologia are capacitatea de a absorbi date vaste, de a recunoaște tipare și de a ignora frica sau lăcomia. Marks afirmă că inteligența artificială posedă multe dintre calitățile de care cineva are nevoie pentru a fi un investitor bun, fiind protejată de prejudecățile cognitive umane.
Absența riscului real (Skin in the game)
Mașina nu resimte povara pierderii capitalului, ceea ce îi poate afecta judecata asupra riscului. Marks observă că inteligența artificială nu are pielea în joc, astfel că disponibilitatea sa de a-și asuma riscuri s-ar putea să fie diferită de aversiunea normală față de risc a oamenilor.
Erodarea valorii informației cantitative
Disponibilitatea universală a datelor și capacitatea de procesare fac ca analiza cifrelor brute să nu mai ofere un avantaj competitiv. Marks amintește:
„Informațiile cantitative despre prezent, disponibile imediat, nu pot deține cheia unei performanțe superioare în investiții, din simplul motiv că toată lumea le are.”
Superioritatea prin factori necuantificabili
Diferența dintre investitori va fi făcută de sarcini calitative. Superioritatea în investiții trebuie căutată în lucruri precum judecarea corectă a implicațiilor informației, evaluarea factorilor calitativi și anticiparea viitorului companiilor.
Realitatea tehnologiei versus prețul activelor
Marks este convins că tehnologia este reală, însă rămâne sceptic cu privire la evaluările unor startup uri. El consideră că tehnologia este un lucru cert, dar acest fapt este diferit de a spune că investițiile în inteligența artificială sunt evaluate corect în prezent.
Recomandarea unei poziții moderate
În fața incertitudinii legate de o posibilă bulă speculativă, Marks recomandă evitarea extremelor. O poziție moderată, aplicată cu selectivitate și prudență, pare a fi cea mai bună abordare. Nicio persoană nu ar trebui să fie complet expusă riscului de ruină, dar este indicat să nu rămână complet absentă dintr-un progres tehnologic major.
Lecții de la Master Investor Podcast: 50 de ani de experiență
Howard Marks discută despre starea actuală a pieței americane și despre fundamentele care i-au ghidat cariera de peste jumătate de secol.
Prudența în perioadele de optimism excesiv
Marks observă că prudența lipsește din piață în acest moment, fiind înlocuită de o dorință de asumare a riscului care a fost recompensată constant în ultimii 16 ani. El reia un citat celebru al lui Warren Buffett pentru a sublinia poziția sa: „Cu cât ceilalți dau dovadă de mai puțină prudență în gestionarea afacerilor lor, cu atât mai multă prudență trebuie să avem noi în gestionarea propriilor afaceri”.
Evaluarea companiilor din S&P 500
Deși marile companii tehnologice (Magnificent 7) au evaluări ridicate, Marks consideră că acestea sunt justificate de profitabilitatea lor imensă și de pozițiile lor dominante. Îngrijorarea sa se îndreaptă către restul de 493 de companii din indicele S&P 500. El se întreabă de ce aceste companii, care au o durabilitate mult mai mică, se vând la multipli de profit peste media istorică a ultimilor 80 de ani.
Diferența dintre preț mare și scădere imediată
Un activ poate fi scump pentru o perioadă lungă de timp fără să scadă a doua zi. Marks avertizează că a fi „supraevaluat” și a „scădea mâine” reprezintă două concepte complet diferite. El citează vorbele lui John Maynard Keynes: „Piața poate rămâne irațională mai mult timp decât poți tu să rămâi solvabil”.
Lipsa valorii intrinseci în activele fără flux de numerar
Marks menține o poziție sceptică față de aur sau criptomonede deoarece acestea nu produc cash flow. El explică faptul că prețul aurului este determinat exclusiv de popularitate, fiind o mașină de vot, spre deosebire de companii, care sunt evaluate ca o mașină de cântărit meritele financiare. „Nu există o modalitate inteligentă de a evalua valoarea intrinsecă a aurului; prețul este pur și simplu cât este dispus să plătească cumpărătorul”.
Schimbarea de paradigmă în ratele dobânzii
Strategiile care au funcționat în ultimii 40 de ani, marcați de scăderea constantă a dobânzilor, ar putea fi ineficiente în viitor. Marks crede că am ieșit din era banilor gratuiți și că ratele dobânzilor se vor stabiliza la un nivel mediu istoric, ceea ce necesită o schimbare a modului în care investitorii își construiesc portofoliile.
Evitarea dezastrului: Strategii de supraviețuire pe termen lung
În discuția despre evitarea greșelilor fatale, Marks pune accent pe consistență și pe înțelegerea limitelor propriului control asupra rezultatelor.
Importanța evitării greșelilor mari
Succesul pe termen lung provine mai degrabă din evitarea anilor dezastruoși decât din urmărirea celor mai mari câștiguri. Marks oferă exemplul unui fond de pensii care, deși nu a fost niciodată pe primul loc într-un an individual, a ajuns în top 4% pe o perioadă de 14 ani. Explicația este simplă: „Dacă poți evita perdanții, câștigătorii vor avea grijă de ei înșiși”.
Supraviețuirea în punctele critice
Un investitor trebuie să supraviețuiască în fiecare zi pentru a ajunge la linia de sosire. Marks folosește o analogie celebră pentru a ilustra riscul de a te baza pe medii statistice: „Nu uita niciodată de persoana înaltă de un metru optzeci care s-a înecat traversând un râu cu o adâncime medie de un metru jumătate”. Trebuie să ai un portofoliu capabil să reziste celor mai dure condiții, nu doar valorilor medii.
Calibrarea posturii de risc
Fiecare investitor are un „vitezometru” al riscului de la 0 la 100. Marks recomandă stabilirea unei poziții normale de risc în funcție de vârstă, nevoi și tărie de caracter, urmată de ajustări mici doar atunci când piața devine extrem de scumpă sau extrem de ieftină. El menționează că a făcut astfel de apeluri majore doar de cinci ori în 50 de ani.
Mitul prezicerii viitorului macro
Analiza viitorului reprezintă o pierdere de timp pentru majoritatea investitorilor. Marks preferă să observe prezentul pentru a înțelege probabilitățile viitoare. „Nu știm niciodată unde mergem, dar ar trebui să știm foarte bine unde ne aflăm”. Această observație a prezentului (evaluări, comportamentul investitorilor) indică dacă șansele sunt în favoarea noastră sau împotriva noastră.
Pericolul certitudinii exagerate
Cele mai mari pierderi apar atunci când investitorii sunt absolut convinși de un rezultat care se dovedește a fi fals. Marks citează vorbele lui Mark Twain: „Nu lucrurile pe care nu le știi te bagă în bucluc, ci cele de care ești sigur, dar care pur și simplu nu sunt adevărate”. Humilitatea și recunoașterea incertitudinii sunt scuturi vitale pentru capital.
Specializarea în piețe mai puțin eficiente
Este foarte greu să obții un avantaj în piețe unde toată lumea are aceleași date, cum este cazul acțiunilor mari din SUA. Marks recomandă căutarea unor zone unde munca depusă și intuiția pot oferi un avantaj informațional real. „Succesul în investiții constă în a face ceva diferit și mai bun decât ceilalți, ceea ce este imposibil dacă joci doar în piețe perfect eficiente”.
