Ultimul salariu și prima pensie: cum finanțezi „podul” dintre muncă și pensionare

Când vine vorba de planificarea pensionării, e un detaliu care nu prea ajunge în discuții, spre deosebire de subiecte ca portofoliul de investiții, economisirea sau celebra regulă de 4%: ce se întâmplă când nu mai primești salariu?

Dacă ai ajuns la 60 de ani, ai strâns destule economii și decizi să te retragi din muncă, pentru tine acesta e momentul pensionării, cel puțin așa cum o vede toată lumea. Dar asta nu înseamnă că din ziua următoare vei primi și pensia de la stat.

La noi, vârsta standard pentru pensie este 65 de ani (cu unele excepții și etape stabilite în Legea nr. 263/2010 despre sistemul public de pensii). Există și varianta pensionării anticipate, prevăzută tot de lege, și dacă vrei detalii în plus, găsești informații pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

Deci, dacă alegi să te retragi pe la 60 sau 62 de ani, dar pensia de stat vine abia mai târziu, vei avea o perioadă în care trebuie să te descurci din alte surse. Din ce trăiești până atunci? Practic, aici apare problema acelui “pod” financiar între ultimul salariu și prima pensie.

Pensionarea și pensia nu sunt același moment

În cadrul planificării financiare, există o distincție între decizia de a renunța la muncă și cea de a începe să încasezi pensia. Spre exemplu, dacă te hotărăști să încetezi să muncești la vârsta de 60 de ani, iar vârsta de pensionare, așa cum este prevăzută de legislație, este de 65 de ani, vei fi constrâns să îți asiguri cheltuielile timp de 5 ani, fără să primești pensie.

Până în acel moment, s-ar putea să ai deja o sumă substanțială în portofoliul tău financiar. S-ar putea să obții venituri suplimentare din chirii sau dintr-un loc de muncă part-time. Există, de asemenea, posibilitatea ca prin acumularea unei sume suficiente în Pilonul III să poți genera un venit lunar. Fiecare dintre aceste variante poate reduce semnificativ costul total necesar pentru a-ți satisface nevoile.

O situație particulară este și pensia anticipată. În prezent, ai opțiunea de a cere pensie anticipată cu până la 5 ani înainte de vârsta standard de pensionare, condiționată de îndeplinirea condițiilor legale, dar suma va fi redusă în funcție de perioada de anticipare și stagiul de cotizare (vezi detalii pe site-ul CNPP).

În construirea unui plan financiar, aspectul esențial este estimarea cât mai exactă a veniturilor pe care le vei obține în diversele etape ale vieții tale.

Cum arată podul financiar?

Un exemplu simplu:

60 de ani: încetezi activitatea și dispare salariul.

60-65 de ani: trăiești din portofoliu și eventual alte venituri.

65 de ani: începe pensia publică.

După 65 de ani: portofoliul trebuie să acopere doar diferența dintre cheltuieli și veniturile deja existente.

Dacă ai nevoie de 12.000 de lei pe lună și nu mai ai alte venituri între 60 și 65 de ani, necesarul brut pentru cei cinci ani este:

12.000 × 12 × 5 = 720.000 de lei

Este o sumă mare, dar nu trebuie confundată cu capitalul necesar pentru tot restul vieții. Acești bani finanțează doar perioada de tranziție.

Exemplu: pensionare la 60 de ani, pensie la 65

Să presupunem că o familie vrea să înceteze activitatea la 60 de ani și estimează cheltuieli de 12.000 de lei pe lună. La 65 de ani, familia estimează venituri recurente de 8.000 de lei pe lună din pensii și alte surse relativ stabile.

În primii 5 ani, portofoliul trebuie să susțină 144.000 de lei pe an. Fără randamente și inflație, asta înseamnă:

144.000 × 5 = 720.000 de lei

După 65 de ani, deficitul scade la 4.000 de lei pe lună, adică 48.000 de lei pe an. Dacă folosim, doar ca exercițiu, o rată de retragere de 4%, capitalul asociat acestui deficit ar fi:

48.000 / 0,04 = 1.200.000 de lei

Nu înseamnă că familia are nevoie pur și simplu de 1,92 milioane de lei. Într-un plan real trebuie să modelăm separat perioada 60-65 și perioada de după 65, ținând cont de randamente, inflație, taxe și structura portofoliului. Ideea esențială este că primii ani de retragere au propriul lor necesar de finanțare.

De unde pot veni banii pentru pod?

Portofoliul personal este una dintre surse. Poți folosi ETF-uri, obligațiuni, depozite sau alte active, dar atunci trebuie să ții cont că piața poate fi în creștere sau în scădere exact când ai nevoie de bani.

O altă variantă este o rezervă dedicată perioadei de tranziție, investită mai prudent. Pentru banii de care știi că vei avea nevoie în următorii ani, instrumentele cu volatilitate redusă pot avea un rol important.

Mai există și varianta continuării parțiale a activității profesionale. Dacă în loc să dispară complet venitul obții 4.000 de lei pe lună dintr-o activitate part-time, necesarul din portofoliu scade cu:

4.000 × 12 × 5 = 240.000 de lei

Asta poate transforma o pensionare la 60 de ani dintr-un obiectiv dificil într-unul mult mai ușor de finanțat.

Ce rol au Pilonul II și Pilonul III?

Pilonul II are un rol important în planificarea pensionării, dar nu trebuie să se creadă că va asigura automat trecerea de la momentul încetării activității profesionale la momentul în care ai dreptul să primești banii din fond. Pentru a putea accesa fondul, trebuie să îndeplinești condițiile de pensionare, așa cum sunt prevăzute de lege.

Pilonul III trebuie privit diferit. Potrivit legislației în vigoare, pensia facultativă poate fi solicitată de către beneficiari începând cu vârsta de 60 de ani, în condițiile impuse de lege. Dacă un individ vrea să-și încetinească ritmul de muncă la vârsta de 60 de ani, Pilonul III ar putea fi o soluție financiară viabilă pentru planul său. (Pentru informații suplimentare, consultați site-ul Autorității de Supraveghere Financiară – ASF).

În ambele situații, nu este suficient să știi doar cât ai acumulat. Este important să înțelegi exact când și cum vei putea folosi acești bani.

Nu confunda fondul de siguranță cu podul financiar

Fondul de siguranță este pentru situații neprevăzute. Podul financiar este o cheltuială planificată.

Dacă știi că vei înceta activitatea la 60 de ani și pensia va începe la 65, necesarul pentru cei cinci ani nu este o urgență și nu ar trebui confundat cu rezerva pentru situații neprevăzute. Sunt două componente diferite ale planului financiar.

Cât de prudent trebuie să investești banii pentru pod?

Aici este crucial orizontul de timp. Banii de care ai nevoie în următorii 12 luni nu trebuie priviți la fel ca banii pe care îi vei utiliza peste 15 sau 20 de ani. Dacă la 60 de ani știi că ai nevoie de 144.000 de lei în următorii 12 luni, este importantă posibilitatea ca piața să fie într-o scădere chiar în acel moment. Acest lucru implică faptul că banii cu orizonturi de timp diferite pot servi unor scopuri diferite în cadrul portofoliului.

Puteți avea o parte din capital într-o rezervă pentru primii ani, cu instrumente mai sigure, iar restul să îl investiți pe termen lung.

Nu orice perioadă de 5 ani este la fel

Pentru cineva fără datorii, cu locuința achitată, cu un portofoliu mare și eventual cu venituri part-time, perioada 60-65 poate fi relativ ușor de finanțat.

Pentru cineva cu ipotecă, cheltuieli ridicate și dependență aproape totală de portofoliu, aceeași perioadă poate fi mult mai dificilă.

De aceea, nu există o regulă de tipul „ai nevoie de X lei pentru fiecare an înainte de pensie”. Trebuie să calculezi deficitul real al familiei în fiecare an.

Cum îți construiești propriul plan

Un tabel ca acesta este un început foarte bun:

În realitate, cheltuielile vor evolua cu inflația, veniturile pot fi indexate diferit, iar portofoliul va avea randamente variabile. Tabelul este util pentru că te obligă să răspunzi la întrebarea esențială: de unde vin banii în fiecare etapă?

Ce se întâmplă dacă piața scade la început?

Unul dintre riscurile importante ale retragerii anticipate este o scădere a bursei. O scădere a pieței de acțiuni este mai ușor de gestionat în faza de acumulare a capitalului. Pe parcursul perioadei de acumulare a capitalului, vei continua să investești pe o perioadă de timp mai mare.

În schimb, dacă ai nevoie de bani și vinzi investițiile după o scădere bursieră semnificativă, după pensionare, vei reduce capitalul necesar pentru a-ți susține cheltuielile viitoare. Prin urmare, planul de pensionare trebuie elaborat pentru primii ani separat. Un fond de siguranță te poate ajuta să ai timp și flexibilitate atunci când piețele financiare trec prin momente dificile. Deși nu se poate elimina total riscul, se poate gestiona mai bine.

Pensionarea la 60 de ani nu înseamnă neapărat „zero venituri”

Poți privi pensionarea ca pe o trecere la o nouă etapă a vieții. La 60 de ani, poți să-ți reduci orele de muncă (part-time) și să continui să ai un venit. La 62 de ani, se poate renunța la muncă. La vârsta de 65 de ani se poate începe pensia de stat, iar presiunea asupra situației financiare scade.

Pentru o altă persoană, momentul potrivit poate fi diferit. Este important să nu vezi pensionarea ca o dată unică pe calendar. Din punct de vedere financiar, este o succesiune de etape, fiecare având propriile surse de venit și propriile cheltuieli.

Ultimul salariu și prima pensie fac parte din același plan

Dacă vrei să te retragi din activitate înainte să ajungi la vârsta legală de pensionare, nu este suficient să te întrebi “Îmi permit să mă opresc acum?“

Este important să cunoști costurile tale în perioada de tranziție, sursele de venituri alternative, data la care vei începe să primești pensia de la stat, modalitatea de a valorifica Pilonii II și III de pensii private, cât din portofoliul tău de investiții va susține cheltuielile tale în primii ani de retragere și ce se va întâmpla cu investițiile tale dacă piața bursieră scade chiar în momentul în care te pregătești să te retragi.

Abia după ce vei fi dat răspunsuri la aceste întrebări, vei putea evalua în mod realist dacă pensionarea la 60 sau 62 de ani este o opțiune viabilă.

Retragerea începe să fie planificată din acest punct. O altă provocare este cum ar trebui să fie structurat portofoliul tău de investiții, odată ce nu vei mai avea un salariu care să-l alimenteze și vei începe să retragi fonduri din el.

Acest subiect va fi abordat în episodul următor al seriei de articole despre planificarea pensiei și va fi, de asemenea, un subiect al prezentărilor pe care le voi susține în noiembrie 2026.

Este important să reții că momentul în care te oprești din activitatea profesională și momentul în care începi să primești pensia pot să nu coincidă. Planul tău financiar trebuie să acopere acest gol de timp.