Nivelurile libertății financiare

Photo Designed by Freepik

Se vorbește din ce în ce mai mult de ”independență financiară”, ”libertate financiară”, ”securitate financiară” și alți termeni asemănători, dar care sunt puțin înțeleși ca semnificație și ca diferență între ei. Acest articol își propune să explice care sunt nivelurile libertății financiare, ce reprezintă concret fiecare în parte în sume de bani disponibili, portofoliu de investiții necesar și durate medii până la atingerea lor.

Ce este independența financiară?

Independența financiară ca termen generic înseamnă zero dependență de veniturile active, adică de acele venituri pentru care depunem un efort zi de zi (de exemplu salariul pentru angajați, dividendele încasate din profituri în cazul antreprenorilor).

Ca să ajungem să nu mai depindem de veniturile active, asta înseamnă că cheltuielile curente ale familiei să fie acoperite din economii si veniturile pasive obținute din investiții:

• dividende de la companiile din portofoliu de investiții,
• dobânzi încasate de la titlurile de stat, obligațiunile corporative, depozitele bancare, conturile de economii, etc.,
• vânzarea de instrumente de investiții din portofoliu, într-un anumit procent (ex. vânzare anuală de 4-5% din portofoliul de investiții, păstrând restul în continuare în portofoliu)

Strict vorbind matematic, pe baza regulii de mai sus (independența de veniturile active obținute din muncă), putem considera că toți pensionarii sunt independenți financiar, adică nu mai muncesc pentru pensia pe care o obțin. Din păcate, pensia medie reprezintă doar aproximativ 40% din venitul net mediu, așa încât de fapt pensionarii au devenit independenți financiar prin reducerea cheltuielilor, pentru a se încadra în veniturile mai scăzute decât pe perioada vieții active.

Cum măsurăm concret independența financiară?

Dacă ești un investitor, poți considera că ai devenit independent financiar atunci când portofoliul tău de investiții acoperă un echivalent de 20-25 de ani de cheltuieli anuale ale familiei (sau aproximativ 300 de luni de cheltuieli ale familiei).

Această presupune se bazează pe noțiunea de ”Rată de retragere sigură”, adică procentul din portofoliu pe care să-l retragi anual pentru cheltuielile curente, dar păstrând restul investit. Conform diverselor studii făcute pe date statistice întinse pe zeci de ani, această rată de retragere sigură (SWR – Safe Withdrawal Rate în engleză) ar fi de aproximativ 4%.

Practic, asta înseamnă că dacă cheltuielile lunare medii ale familiei tale se ridică la aproximativ 1500 euro (aproximativ 7500 lei), portofoliul de investiții necesar ar fi echivalent cu 1500 x 300 = 450.000 euro. Din aceștia, retrăgând anual 4% (adică 18.000 euro), acoperi cei 1500 euro lunar de cheltuieli.

Un portofoliu de investiții cuprinde toate componentele care îți pot aduce venituri pasive:

• Investiții la bursă – instrumente pe acțiuni (ex. acțiuni individuale sau ETF-uri), pe titluri de stat (ex. Fidelis sau Tezaur), pe obligațiuni corporative, alte instrumente ale bursei (ex. pe metale prețioase, mărfuri, etc.)
• Investiții imobiliare – aduc venituri din chirii, arendă terenuri, etc.
• Venituri recurente din proprietate intelectuală sau diverse afilieri,
• Venituri recurente din antreprenoriat (ex. deținere de acțiuni la companii nelistate, care pot distribui dividende),
• Venituri din Pilonul 2 și Pilonul 3 de pensii private (după atingerea vârstei de pensionare),
• Depozite bancare, conturi de economii, fonduri mutuale, asigurări cu componentă de investiție, etc.

Coșul minim pentru un trai decent în România

Statistic, pe medie, coșul minim pentru un trai decent depinde de numărul de persoane al familiei și a fost estimat în septembrie 2024 de către Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România, astfel:

• 10.450 lei/lună pentru o familie de 2 adulți și 2 copii,
• 8.586 lei/lună pentru o familie de 2 adulți și 1 copil,
• 6.435 lei/lună pentru o familie de 2 adulți fără copii,
• 3.972 lei/lună pentru o persoană adultă singură

„Ideea unui coș minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o structură dată. Pe lângă nevoile imediat necesare supraviețuirii – adăpost, alimentație – coșul minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educația, îngrijirea sănătății, transportul, comunicațiile, recreerea, precum și eventualele cheltuieli neprevăzute (evenimente familiale, probleme de sănătate etc.)”, arată Fundația Friedrich Ebert România.

Vom utiliza aceste valorii medii în calculele următoare.

Care sunt nivelurile libertății financiare

Nu există un consens unanim în privința definiției acestor niveluri, dar le putem aproxima conform cu lista de mai jos:

• Nivelul 0 – Insolvență financiară
• Nivelul 1 – Solvență financiară
• Nivelul 2 – Stabilitate financiară
• Nivelul 3 – Securitate financiară
• Nivelul 4 – Vitalitate financiară
• Nivelul 5 – Independență financiară
• Nivelul 6 – Libertate (abundență) financiară

Nivelul 0 – Insolvență financiară

Este nivelul de la care în mod normal pornește orice persoană și are următoarele caracteristici:

• Suntem dependenți de alții pentru suport financiar (ex. părinți sau tutori),
• Nu avem deloc venituri sau cheltuielile de bază (inclusiv datoriile pe carduri de credit sau creditele de nevoi personale) depășesc veniturile disponibile,
• Nu avem fond de urgență sau fond de siguranță,
• Nu avem portofoliu de investiții pasive

Nivelul 1 – Solvență financiară

Ajungem la acest nivel când începem să avem propriile venituri active. Caracteristicile nivelului 1 sunt următoarele:

• Nu mai depindem de alții pentru traiul zilnic,
• Avem venituri active care acoperă cheltuielile curente (cel puțin cele de bază),
• Putem plăti împrumuturile pe termen scurt (ex. carduri de credit) sau pe termen lung (ex. credit ipotecar),
• Încă nu avem fond de urgență și nici fond de siguranță,
• Încă nu avem un portofoliu de investiții pasive

Nivelul 2 – Stabilitate financiară

Pe măsură ce avansăm cu creșterea veniturilor active, urcăm și la nivelul 2 superior, care are următoarele caracteristici principale:

• Avem venituri active care acoperă cheltuielile curente,
• Avem fond de urgență (ex. 2000-3000 lei cash) și fond de siguranță (minim 2-3X cheltuieli lunare de bază, în depozite bancare, conturi de economii sau titluri de stat),
• Nu mai avem datorii pe termen scurt (carduri de credit, credite de nevoi personale),
• Putem avea credite ipotecare, cărora le putem plăti rata lunară din venituri,
• Nu avem portofoliu de investiții pasive sau avem o sumă mică în acesta

Nivelul 3 – Securitate financiară

Ajungem la acest nivel dacă deja dispunem de venituri pasive (dividende, dobânzi, chirii, etc.) cu care putem acoperi cheltuielile de bază ale familiei (hrană, produse nealimentare și de igienă personală, utilități, rată la bancă, transport, impozite și asigurări).

De exemplu, dacă cheltuielile de bază ale familiei sunt de 5000 lei/lună (adică aproximativ 1000 euro), vom avea nevoie de un portofoliu de investiții pasive de aproximativ: 1000 euro x 12 luni x 25 ani = 300.000 euro

Siguranță financiară – Cheltuieli de bază (familie)	Sumă lunară (lei)
Alimente, produse nealimentare și igienă personală	2000
Utilități: curent electric, gaze, cablu, întreținere, apă, internet	800
Chirie sau rată credit ipotecar	1500
Transport	400
Impozite, asigurări sănătate și locuință	300
TOTAL	5000

Putem face o simulare de calcul de independență financiară, folosind o rată de 33% de economisire și investiții din veniturile active. Considerăm următorul scenariu:

• Dorim să avem venituri pasive de 1000 euro/lună, pentru nivelul 3 de securitate financiară
• Avem contribuții lunare de investiții de 500 euro/lună (reprezentând o treime din veniturile active ale familiei, de 1500 euro/lună),
• Presupunem un randament mediu nominal anual de 10% și o rată medie a inflației pe termen lung de 4%
• Creștem sumele investite cu 4% anual (cât este rata inflației)
• Considerăm o data de retragere sigură SWR de 4% pe an
• În acest scenariu obținem aproximativ 25 de ani și 6 luni până la independența financiară, conform cu calculele de mai jos.

Se observă că durata până la independența financiară este îndelungată, cei 25 de ani reprezentând foarte mult. O soluție rezonabilă de reducere a acesteia este cea de a crește în timp veniturile active, ajungând astfel la nivelul 4.

Nivelul 4 – Vitalitate financiară

La nivelul 4 dispunem nu numai de venituri pasive echivalente care acoperă cheltuielile de bază de la nivelul 3, dar și de venituri care acoperă jumătate din costul unor cheltuieli lunare suplimentare (dorințe): haine, ieșiri la restaurant, divertisment, călătorii, cadouri.

Presupunând că aceste cheltuielile suplimentare sunt în cuantum de 1500 lei (300 euro) lunar, ar trebui să acoperim din venituri pasive o sumă de 6500 lei (adică 5000 lei cheltuieli de bază și 1500 lei jumătate din cheltuielile cu dorințele, repartizate lunar).

Vitalitate financiară – Cheltuieli de bază (familie) + 50% dorințe	Sumă lunară (lei)
Cheltuieli de bază (siguranță financiară)	5000
50% cheltuieli haine și încălțăminte	400
50% cheltuieli pentru ieșiri la restaurant și divertisment	300
50% cheltuieli cadouri sau alte dorințe	300
50% cheltuieli vacanțe	500
TOTAL	6500

Dacă repetăm simularea anterioară, considerând o rată de economisire și investiții de 50% (adică cheltuim 1300 euro și investim 1300 euro), obținem rezultatele de mai jos, în care se observă că durata până la independența financiară se reduce la 16 ani și 10 luni.

Acest rezultat a fost obținut deoarece practic veniturile familiei au crescut de la 1500 euro/lună la Nivelul 3, la 2600 euro/lună la Nivelul 4, dar și rata de economisire și investiții a crescut de la 33% la 50%. Practic 800 euro din cei 1100 euro creștere lunară de venituri s-u transferat către investiții.

Nivelul 5 – Independență financiară

Așa cum am menționat mai sus, la acest nivel veniturile pasive din portofoliul de investiții acoperă cheltuielile de bază (nivelul 3), plus integral cheltuielile lunare suplimentare (dorințe) – haine, ieșiri la restaurant, divertisment, călătorii, cadouri.

În acest caz cheltuielile sunt de 8000 lei/lună (1600 euro/lună), iar portofoliul de investiții ar trebui să fie de 1600 x 12 x 25 = 480.000 euro.

Teoretic este nivelul la care te poți retrage din activitate, deoarece nu mai au nevoie de veniturile active, te poți descurca doar cu veniturile pasive.

Independență financiară – Cheltuieli de bază (familie) + 100% dorințe	Sumă lunară (lei)
Cheltuieli de bază (siguranță financiară)	5000
Cheltuieli haine și încălțăminte	800
Cheltuieli pentru ieșiri la restaurant și divertisment	600
Cheltuieli cadouri sau alte dorințe	600
Cheltuieli vacanțe	1000
TOTAL	8000

Repetând calculele și considerând o rată de economisire și investiții de 50% (adică cheltuim 1600 euro și investim 1600 euro), obținem rezultatele de mai jos, în care se observă că durata până la independența financiară este tot 16 ani și 10 luni. Veniturile active luate în considerare au fost de 3200 euro/lună pe familie.

Desigur că durata până la obținerea independenței financiare, măsurată în decade practic, pare mare și descurajantă. De aceea am putea utiliza câteva soluții pentru a o reduce, de exemplu:

• Începere investiții cât mai devreme,
• Creșterea contribuțiilor lunare prin creșterea veniturilor active,
• Scăderea cheltuielilor lunare prin monitorizare și reducerea risipei,
• Creșterea randamentului mediu pe termen lung (prin crearea unui portofoliu mai riscant),
• Disciplină și răbdare pe termen lung,
• Reducerea costurilor cu investițiile (TER, comisioane tranzacții, impozite la stat),
• Context economic favorabil (inflație redusă, puține perioade de scădere economică și recesiune)

Câteva idei utile pentru creșterea veniturilor active (în mod scalabil sau nu):

• Intraprenoriat și promovare în companie – varianta clasică, dar necesită disciplină și răbdare,
• Îți vinzi timpul sau expertiza – se obțin venituri suplimentare, nu este scalabil,
• Prestezi un serviciu – dezvoltarea unei abilități ușor de valorificat pe piață și apoi în vânzarea acestora prin intermediul unei platforme (online), nu este scalabil,
• Îi înveți pe alții – cursuri online, venit scalabil, dar concurență mare,
• Vânzare produse online – identifici o problemă și construiești apoi un produs pentru a o rezolva. Scalabil, dar investiție inițială mare

Nivelul 6 – Libertate financiară

La acest nivel superior de bunăstare, practic avem suficiente venituri pasive pentru a acoperi toate cheltuielile de bază și suplimentare, plus alte cheltuieli extra:

• Călătorii de mai multe ori pe an,
• Haine și încălțăminte scumpe,
• Ieșiri regulate la restaurant, divertisment, concerte,
• Cursuri sau școli private pentru copii

Concluzie

Drumul către atingerea independenței financiare (și eventual a libertății financiare) este destul de lung și anevoios, necesită multă disciplină și perseverență în investiții, dar recompensele sale sunt foarte mari.

Iată mai jos câteva avantaje ale statutului de independent financiar:

• Libertate și flexibilitate: Cel mai evident avantaj este libertatea de a-ți alege propriul stil de viață. Nu mai ești legat de un job cu program fix și poți să-ți dedici timpul pasiunilor, călătoriilor sau proiectelor personale. Flexibilitatea de a-ți organiza timpul îți oferă o calitate a vieții net superioară;
• Reducerea stresului: Știind că ai o sursă stabilă de venit pasiv, îți elimini o mare parte din stresul financiar. Nu mai trebuie să-ți faci griji cu privire la pierderea locului de muncă sau la fluctuațiile veniturilor. Acest lucru îți permite să te concentrezi pe aspectele mai plăcute ale vieții;
• Securitate financiară: Independența financiară îți oferă o siguranță pe termen lung. Chiar și în perioade de criză economică, veniturile tale pasive continuă să curgă, protejându-te de șocurile financiare;
• Oportunități de a face bine: Cu mai mult timp liber și resurse financiare, poți să te implici în activități filantropice sau să susții cauze care îți sunt dragi. Contribuția ta (cu bani și timp) poate face o diferență semnificativă în comunitate;
• Creștere personală: Atunci când nu ești constrâns de obligații financiare, ai mai mult timp și energie pentru a te dezvolta personal. Poți să înveți lucruri noi, să explorezi hobby-uri, să călătorești și să-ți extinzi orizonturile.

Independența financiară este mult mai mult decât o simplă stare de a avea bani. Este o stare de libertate, securitate și posibilități nelimitate. Dacă ai ambiția de a ajunge la acest nivel, este important să începi cât mai devreme să investești și să-ți construiești o sursă stabilă de venit pasiv.

Citește și alte articole interesante pe același subiect:

• Tipuri de F.I.R.E. (Financial Independence, Retire Early)
• 9 obiective financiare de sărbătorit în drumul spre independența financiară