”Ce bine era dacă începeam să investesc acum 10 ani…”

Dar cum arăta de fapt oferta de instrumente disponibile unui mic investitor român acum 10 ani?

Din discuțiile pe care le-am avut cu diverși investitori, mai tineri sau mai trecuți de prima tinerețe, în ședințele de consultanță 1-1, una din principalele concluzii pe care mi le-au comunicat a fost exact aceasta:

”Era bine dacă începeam să investesc acum 5, 10 sau 15 ani…”

Având 20 de ani de experiență în investiții și trecând prin procesul de a învăța cum și în ce să investesc eficient de unul singur, dar și prin ce instrumente și la ce intermediari (brokeri, bănci), m-am gandit să explic într-un articol cum arăta peisajul investițional al micului investitor din România la nivelul anului 2015, deci acum 10 ani. Cam unde putea investi, în ce fel de instrumente și în ce condiții de piață (cu ce costuri de tranzacționare, la ce brokeri, cu ce impozite pe evenimentele taxabile, etc.).

Observație: Nu doresc să fac un studiu elaborat, doar să prezint câteva idei din experiența personală de investitor. Anumite informații pot fi incomplete, deoarece ele lipsesc de altfel și din sursele publice.

Pornim de la situația din 2025, folosind-o ca reper

În 2025, peisajul investițional cu care este obișnuit micul investitor din România arată cam așa:

• Poate investi prin acțiuni individuale, românești și străine, ETF-uri, obligațiuni și alte produse bursiere cu deținere sau derivate, la mai mulți brokeri online, cu rezidență fiscală în România sau în ală țară,
• De exemplu, pe BVB poate investi prin brokeri ca TradeVille, Investimental, Goldring, BT Capital Partners, BCR Broker și alți brokeri autorizați, pe care îi poate găsi pe site-ul BVB, la rubrica de intermediari,
• Pe piața internațională, poate investi fie prin brokeri autorizați, gen Interactive Brokers (Irlanda), XTB (Polonia, dar cu rezidență fiscală în România), Trading 212 (Cipru), eToro (Cipru), Revolut (Lituania), etc.
• Comisioanele de tranzacționare au scăzut semnificativ, ajungând de exemplu la:
  • zero pentru XTB (pentru instrumente cu deținere)
  • 1.5-2 euro/tranzacție pe ETF-uri și 0.35 USD/tranzacție la acțiuni la IBKR,
  • 0.43%, plus 0.3 euro pe BVB la TradeVille
  • 0.30%, plus 1.45 RON la Investimental
• Impozitele pe evenimentele taxabile sunt la un nivel redus (deși vor crește în 2026), de exemplu:
  • 1% sau 3% impozit pe profit din vânzare la brokerii cu rezidență fiscală în România, cu reținere la sursă și fără compensarea pierderilor din câștiguri,
  • 10% impozit pe profit din vânzare la brokerii cu rezidență fiscală în străinatate, cu compensarea a 70% din pierderi în câștiguri, în anumite condiții
• Posibilitatea de a completa documentul W-8BEN la brokeri pentru a certifica rezidența fiscală în România și a beneficia de un impozit de 10% pe dividendele încasate de la companiile americane, conform tratatului de evitare a dublei impozitări România-SUA
• Ofertă bogată de informații pentru documentare: cărți (vezi și rezumatele de pe blog), articole de blog, canale Youtube, podcasturi, cursuri video sau online, sesiuni de coaching 1-1 și programe de mentorat, etc.

Posibilitățile de a investi sunt la nivelul altor țări din UE. Avem și instrumente disponibile, și brokeri, și cunoștințe financiare mai accesibile, și ceva mai mulți bani decât aveam acum 10 ani.

Bursa românească în 2015

Bursa de Valori București își revenea după căderea de peste 80% din perioada 2007-2009, dar încă nu ajunsese la maximele din anul 2007.

Indicele BET avusese un maxim pe la aproximativ 10600 de puncte în iulie 2007, urmat de o cădere până la aproximativ 1900 de puncte în februarie 2009, iar in ianuarie 2015 ajunsese la aproximativ 7015 puncte, fiind cu 30% sub maximul din 2007.

Anul 2015 a fost un an de oscilații și scăderi la BVB, indicele ajungând la 1 ianuarie 2016 la aproximativ 6900 puncte, incluzând o cădere de aproximativ 300 de puncte în luna decembrie, după dezastrul de la Colectiv și demisia guvernului Ponta.

Între timp, indicele BET a depășit 20.000 de puncte în 2025.

Indicele BET-TR, lansat la finalul anului 2024 pe la 8000 de puncte, a depășit 47.600 de puncte în prezent, o creștere de aproape 6 ori.

Cum puteai investi la BVB

Ca mic investitor la BVB, aveai următoarele posibilități:

Să cumpere TVBETETF

• Puteai cumpăra acțiuni sau TVBETETF de la un broker autorizat la BVB. Dar, de exemplu, TradeVille (care în acea vreme se numea Vanguard Asset Management) solicita depunerea a 10.000 lei pentru deschiderea contului de la broker, în condițiile în care salariul mediu net în 2015 nu trecea ce 2500 de lei. Astfel, accesul la bursă era destul de prohibitiv pentru micul investitor, fiind mai degrabă posibil pentru cei care aveau sume consistente pentru investiții, în special prin diviziile de asset management și private banking ale băncilor.
• Prin 2020-2021, Tradeville încă mai solicita 3000 de lei pentru crearea unui cont, apoi a scăzut la 2500 lei, ulterior suma minimă fiind eliminată.
• Crearea unui cont la broker era o acțiune dificilă din punct de vedere tehnic, era necesară trimiterea de documente semnate și depunerea banilor prin ordin de plată. Nu se puteau crea conturi online la brokeri, sau plăți prin internet banking sau cu cardul direct în aplicația brokerului, cum este posibil astăzi
• Deoarece piața suferise o cădere abruptă de peste 80% cu câțiva ani înainte, atractivitatea bursei era destul de redusă. În plus, restructurările economice din perioada 2009-2011 și schimbările politice din perioada 2012-2015 nu erau niste premise favorabile pentru a investi pe piața de capital. De exemplu, mai jos avem randamentele TVBETETF în perioada 2012-2015, extrase din raportul său anual (în fapt un PDF de pe un document scanat). Cu excepția anului 2013, în rest se observă randamente modeste pentru un ETF care replica indicele BET și reinvestea dividendele încasate:

• Indicele BET era compus din 10 companii, având o structură aproximativ de genul celei replicate de TVBETETF și prezentată în graficul de mai jos, din documentul PDF scanat:

• La finalul lui 2015 erau doar 219 investitori în TVBETETF, care dețineau un activ net de aproximativ 2,2 milioane lei.

Întregul raport al SAI Vanguard Asset Management (viitoarea TradeVille) pe anul 2015 pentru TVBETETF poate fi consultat aici.

Între timp, numărul de investitori în TVBETETF se apropie de 30.000, un salt imens față de situația de acum 10 ani, datorat parțial și eliminării depunerii unei sume minime pentru crearea unui cont la TradeVille.

Să cumpere acțiuni individuale românești

• În 2015, peisajul de brokeraj era dominat de jucători locali, mulți dintre ei afiliați unor bănci (de exemplu, BT Capital Partners). Pentru un investitor mic, cu un rulaj sub 50.000 RON, comisioanele de tranzacționare erau ridicate, situându-se în general între 0,80% și 1,00% pe tranzacție.
• Structura de comisioane procentuale din 2015 acționa ca o taxă regresivă, penalizând în mod disproporționat micii investitori și creând o barieră de intrare semnificativă. Un comision de 0,8% pe o tranzacție de 500 RON însemna că activul trebuia să se aprecieze cu 1,6% doar pentru a acoperi costurile de intrare și ieșire. Această structură descuraja activ diversificarea (care ar fi implicat mai multe tranzacții mici) și investițiile regulate de sume mici (strategia DCA), forțând investitorii să acumuleze sume mai mari pentru ca o tranzacție să fie “rentabilă”.
• În 2015, a investi 1.000 de lei la Bursa de Valori București (BVB) însemna a pierde aproape 10 lei doar în comisioane și a te pregăti pentru o declarație fiscală complexă.
• Dacă treceai de condițiile dificile de deschidere de cont și de depunere bani la broker, puteai investi în companiile de la BVB. Însă multe dintre cele care erau listate la BVB înainte de Marea Criză Financiară suferiseră căderi foarte mari (ex. TLV peste 90%, SNP, TEL și BRD peste 80%, SIF-urile peste 90%, TGN peste 60%).
• Altele (SNG, EL, SNN) erau abia listate și nu aveau istoric relevant pe bursă, pentru a le putea analiza financiar suficient de fiabil, fiind și companii de stat, supuse modificărilor politice
• Existau foarte puține cunoștințe legate de cum să analizezi financiar o companie, cum să faci evaluare intrinsecă sau evaluare relativă, de unde să obții date primare pentru analiză, rapoartele financiare erau mai greu accesibile. Nu prea existau canale media (podcasturi, bloguri, canale Youtube) de unde să te informezi pentru a aplica strategia de value investing pe companii individuale.
• Performanța indicelui BET în 2015 a fost modestă, TVBETETF care replica indicele înregistrând un randament de doar 0,97%. Piața românească, dominată de companii mature și profitabile, a oferit constant unele dintre cele mai ridicate randamente ale dividendelor din Europa.
• Recunoscând această realitate, BVB a lansat indicele BET-TR (Total Return) în septembrie 2014, care, spre deosebire de indicele BET (de preț), reflectă și reinvestirea dividendelor brute distribuite de companiile din componența sa. În martie 2015, a fost introdus un alt indice de tip total return, BET-XT-TR.
• Un tabel ilustrativ al indicilor BET vs. BET-TR dintre 2015 și 2023 ne arată diferența de randament generată de reinvestirea dividendelor, o caracteristică definitorie a pieței românești.

Să cumpere fonduri mutuale pe acțiuni

• Puteai investi în mod rezonabil prin fonduri mutuale, cumpărate de la o bancă. Oferta era destul de bună, dar mulți dintre angajații băncilor erau reticenți să recomande direct fonduri mutuale pe acțiuni, considerând că au volatilitatea mare și că scăderile anterioare ar putea reveni oricând.
• Din păcate, fondurile mutuale nu erau transparente cu privire la alocarea activelor, nu știai exact în ce anume investesc banii, documentele KIID pentru investitori au fost mereu dificil de descifrat, iar costurile mari de administrare nu erau clar definite, pentru a înțelege mai bine impactul lor asupra randamentelor. Vezi în acest articol ce impact au aceste costuri mari de administrare asupra randamentului total.
• Așa că ți se recomandau cu precădere fonduri de obligațiuni sau fonduri mixte, care combinau alocarea pe acțiuni cu cea pe obligațiuni.
• Fondurile mutuale pe acțiuni care existaseră înainte de 2007 fie suferiseră o cădere totală și fuseseră închise, fie supraviețuiseră unei caderi de peste 80% a indicelui BET și de peste 90% a indicelui BET-FI, dominat de SIF-uri, așa încât revenirea încrederii investitorilor în ele era destul de redusă. Era greu de imaginat că aceste fonduri mutuale vor reveni la maximele anterioare în următorii 5-7 ani și că le vor depăși.

Bursele internaționale în 2015

La începutul anului 2015, indicele S&P 500 tocmai trecuse de 2000 de puncte, cu aproximativ 30% peste maximele din 2007, dar după ce căzuse la mai puțin de 700 de puncte în martie 2009.

Piețele internaționale au marcat în 2015 o corecție de aproximativ 15%, datorată unor evenimente social-politice (faza a doua a încetării de plăți în Grecia, exodul a sute de mii de sirieni prin Europa), dar și economice (criză financiară în China în vara anului 2015).

• Între timp, indicele S&P 500 a trecut de 6400 de puncte în 2025, cu toate perioadele de bear market din 2018, 2020, 2022 sau aprilie 2025.

Dificultăți de a investi în ETF-uri sau acțiuni internaționale cu deținere

• Eu nu știu niciun broker care oferea acțiuni individuale și ETF-uri internaționale cu deținere pentru micul investitor rezident fiscal în România, Dacă voi știți, vă rog să menționați în comentarii.
• Erau aceleași dificultăți de a crea un cont online și a transfera bani în contul de la broker ca și pentru brokerii rezidenți fiscal în România.
• XTB oferea acces doar la ETF-uri sau acțiuni individuale în formă CFD, nu cu deținere, cu comisioane de tranzacționare mari, de peste 10 euro per tranzacție, ceea ce s-a păstrat cam până prin 2019-2020.
• În 2015 am încercat să îmi fac cont la Vanguard SUA, dar nu am putut, deoarece nu permiteau deschiderea de conturi decat rezidenților în SUA.
• Cred că se putea tranzacționa la Saxo Bank, dar ei au avut mereu comisioane de tranzacționare mari și comisioane de custodie pentru contul de la broker.
• Nu se putea tranzacționa în acea vreme prin Interactive Brokers, eToro sau Trading 212.
• Se puteau cumpăra doar unități întregi de acțiuni, nu fracționat, ceea ce pentru unele acțiuni populare americane însemna să investești sute de dolari pentru a cumpăra o singură unitate, plus comisioanele de tranzacționare aferente. Aceasta crea o dificultate importantă micului investitor.
• Se publicaseră unele cărți din categoria ”The Little Book” la Editura Publica, dar probabil că vânzările au fost limitate, astfel că tirajul s-a epuizat și nu au mai fost reeditate de atunci. Poți găsi mai multe rezumate ale acestor cărți, fie după ediția în limba română (procurată cu greu, uneori chiar direct de la editură), fie din ediția în engleză, dacă nu le-am găsit în română, în colecția de rezumate de cărți de investiții de pe blog.

Condiții de impozitare în 2015

• În baza Codului Fiscal în vigoare înainte de aplicarea integrală a Legii nr. 227/2015, regimul de impozitare era relativ simplu în teorie, dar complex în practică. Se aplica o cotă unică de 16% asupra câștigului net anual din capital (diferența dintre câștigurile și pierderile realizate într-un an fiscal). Aspectul crucial era că investitorul avea întreaga responsabilitate pentru calcularea acestui câștig net, completarea declarației anuale de venit (Declarația 200) și plata impozitului datorat. Veniturile din dividende erau, de asemenea, supuse unui impozit de 16%, dar acesta era, de regulă, reținut la sursă de către compania plătitoare.

• Costul financiar al impozitului de 16% era doar o parte a problemei. Complexitatea administrativă și fricțiunea psihologică a procesului de autodeclarare reprezentau un factor de descurajare major pentru potențialii investitori. Teama de a comite o eroare în completarea formularului fiscal, efortul de a urmări toate tranzacțiile pentru a calcula corect câștigurile și pierderile (adesea prin metoda “primul intrat, primul ieșit” – FIFO) și riscul de a primi penalități creau o barieră non-financiară de intrare la fel de importantă ca și comisioanele ridicate.
• Regimuri fiscale comparative pentru investitorii de retail (2015 vs. prezent):

Concluzii: Lecții din trecut și perspective pentru viitor

Călătoria investitorului român din 2015 și până astăzi este una a emancipării, alimentată de costuri mai mici, accesibilitate sporită, o piață mai matură și un sistem fiscal (parțial) simplificat. Transformarea este profundă și incontestabilă. Barierele care odinioară făceau investițiile la bursă un domeniu rezervat celor inițiați sau cu un capital considerabil au fost în mare parte demolate.

Cu toate acestea, noile oportunități aduc noi provocări. Dacă în 2015 problema era accesul, astăzi problema este supraabundența de opțiuni și de informații. Navigarea într-un univers global de instrumente, înțelegerea complexității noilor obligații fiscale precum CASS și discernerea informațiilor de calitate într-un ocean de zgomot online reprezintă noile frontiere. În acest context, importanța educației financiare este mai mare ca niciodată.

Decada de transformare a pus bazele pentru o nouă eră a acumulării de capital în România. Potențialul de creștere a pieței rămâne considerabil, alimentat de posibile noi listări ale companiilor de stat, de impactul continuu al tehnologiei și de evoluția constantă a cadrului fiscal.

Viitorul aparține investitorului educat, capabil să utilizeze instrumentele puternice pe care le are acum la dispoziție pentru a-și construi un viitor financiar prosper.

Notă importantă: Aceste informații au doar rol educativ și NU reprezintă recomandare de investiții.

Fiecare investitor trebuie să analizeze cu atenție orice instrument înainte de a-l cumpăra și să se informeze cu privire la riscurile aferente, precum și la impozitele de declarat și plătit din câștigurile de capital.

Performanțele trecute ale unui instrument nu reprezintă o garanție pentru randamentele viitoare.